Rar poţi fi fericit în singuratate. Te poti bucura, te poti entuziasma de realizarile tale, dar esti cu adevarat fericit(ă) atunci când le poţi împărtăşi cu cineva... De fapt, atunci când poţi împărtăşi ceva cu un Altul, emoţii, sentimente, experienţe, plăceri, idei, credinţe...
Ne face fericiţi faptul de a avea şi a ne bucura de ceea ce iubim ... Iubesc căldura şi soarele, pisoii mici care par a avea nevoie de protecţie şi să fie mângăiaţi, drăgostiţi. Iubesc plimbările cu cineva drag în seri calde de vară, în care uit de toate grijile şi de tot ceea ce "trebuie" făcut. Iubesc relaxarea, tandreţea, liniştea sufletească ... Îmi place parfumul florilor, zâmbetul copiilor... Imi place sa ma cuibăresc în patul moale şi catifelat... Îmi place marea puternică şi sărată în prag de seară, care se loveşte de pietre şi împrăştie miros de alge ... într-un colţ de lume uitat de timp
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Frumos spus. Singuratatea este inspaimantatoare.
Am invatat sa ma bucur si de singuratate, in acele momente ai cele mai mari sanse sa te regasesti pe tine insuti/insati.
Trimiteți un comentariu