Arhetipurile par a fi imagini, motive, simboluri. Insa, ca urmare a criticilor celor care au respins ideea de arhetip ca fiind complet falsa, in „Analiza viselor”, Jung corecteaza ideea ca arhetipurile ar fi imaginile in sine: „Arhetipurile rezida in tendinta de a reprezenta asemenea motive, reprezentare care poate varia considerabil in detalii, fara a-si pierde schema fundamentala. Exista, de pilda, multe reprezentari ale motivului fratilor dusmani, dar motivul insusi ramane acelasi.” Totusi nu pare ca ar contrazice ideea de arhetip ca imagine, ci a afirma faptul ca este o schema foarte generala care se imbraca cu detalii in functie de individ.
Modelul lui Jung despre arhetipuri
In continuare voi prezenta perspectiva lui Carl Gustav Jung. Pentru mai multe detalii iti recomand „Arhetipurile si inconstientul colectiv” si „In lumea arhetipurilor” de acest autor.
Asa cum inconstientul individual despre care a vorbit Freud contine impulsurile, elementele candva constiente care au fost refulate si uitate care provin din experienta personala, continutul inconstientului colectiv a lui Jung este reprezentat de arhetipuri care nu au fost niciodata constiente si nu mai provin din experienta personala.
Jung considera ca alaturi de constiinta, care are ca apendice inconstietul personal, mai exista si cel de-al doilea sistem psihic, al carui natura este colectiva, nonpersonala.
Arhetipurile nu se formeaza in timpul vietii, ci sunt forme preexistente, mostenite ereditar, ceea ce mie mi se pare indoielnic, reprezinta „imagini primordiale”, „reprezentari colective”, „reziduri arhaice”, zestrea culturala innascuta a omenirii, avand caracter universal, fiind prezent la toti oamenii. Arhetipurile par cumva a se suprapune peste ideile lui Platon, sunt tipuri arhaice, imagini universale existente din vremuri stravechi.
Nenumaratele repetitii ale unor experiente de viata in istoria omenirii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica, nu neaparat sub forma unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fara continut, care reprezinta doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune.
Arhetipurile sunt inconstiente, dar pot suferi prelucrari constiente, pot imbraca forme metaforice si apar in mituri, basme sau se transmit sub forma invataturii ezoterice. Se manifesta nemijlocit in vise si viziuni, de acesta data fiind mai individuale si greu inteligibile.Constientizarea si perceperea arhetipului il modifica in functie de constiinta individuala in care apare, de prejudecatile si limitarile constiente ale individului.
Argumente în favoarea existenţei arhetipurilor
Principala sursa a informatiilor despre arhetipuri o reprezinta visele care au avantajul de a fi produse inconstiente ale psihicului, independente de vointa si de influente constiente. Prin intrebari se identifica motivele din vis care nu ii sunt cunoscute individului, dintre acestea se elimina motivele care ar putea sa-i fie cunoscute.
Pentru a verifica faptul ca ceea ce ramane sunt ceea ce Jung numeste arhetipuri ar trebui sa le verificam universalitatea, faptul ca apar la multi oameni. Dar aceasta universalitate nu demonstreaza caracterul innascut de vreme ce oameniii traiesc in aceiasi lume si au experiente asemanatoare.
Alte surse pentru materialul arhetipal ar fi productia activa si intentionata a imaginatie, dar si ideile delirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de transa si visele din mica copilarie (intre 3 si 5 ani). Materialul strans nu este convingator daca nu se pot stabili paralele istorice. Un simbol care apare in vis nu este neaparat un arhetip, trebuie ca semnificatia functionala din vis sa fie aceeasi cu semnificatia mitica a acelui simbol.
Jung nu pare sa priveasca critic ideile pe care le emite sau sa le argumenteze in mod serios, nu pare sa aprecieze in mod deosebit ratiunea, ci apreciaza spiritualitatea in toate formele sale. Mi se pare cel mai filosof dintre psihologi, are un puternic interes pentru aspectul spiritual al existentei, misticism, ezoterism, alchimie si paranormal. Ma intreb daca crearea teoriei despre inconstientul colectiv, ca dimensiune mitologico-filosofica a reprezentarilor noastre, a avut ca scop inconstient satisfacerea nevoii mistice a autorului ei. Jung ofera o lectura extrem de placuta si interesanta, dar nu intotdeauna credibila.
Ma intreb daca nu cumva arhetipurile pot fi considerate stereotipuri arhaice, adica imagini stereotipice general umane care in modelul lui Jung sunt transmise ereditar.
Arhetipurile sunt imaginile simbolice prin care se manifesta impulsurile, ca tendinte innascute.
duminică, 7 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu